Metalul rar pe care România nu îl valorifică, folosit la învelișul bombelor atomice

Astăzi avem pentru voi un subiect care o să vă facă să vă puneți multe întrebări.

Este vorba despre un metal rar care a fost găsit în subsolul României din abundență, dar pare că statul nu este interesat în a-l valorifica.

Este vorba despre telur, descoperit pentru prima dată în 1782 în minereul de aur din Zlatna, actualul teritoriu al României. A fost găsit de mineralogul austriac Franz-Joseph Müller von Reichenstein, dar a fost studiat abia în 1798. Hai să aflăm de ce țara noastră nu îl valorifică!

Ce este telurul?

Telurul este un semi-metal alb-argintiu care are numărul atomic 52 și simbolul Te. Este extrem de rar, găsindu-se sub 1 microgram per kilogram. A fost descoperit în 1782 la mina Fața Băii de lângă Zlatna, în Munții Apuseni, și studiat începând cu anul 1798, de către chimistul german Martin Heinrich Klaproth.

Este singurul element din Tabelul Periodic al Elementelor descoperit în România, fiind răspândit în minereurile de aur ale Transilvaniei sub forma de telururi de aur, argint, mercur, nichel, cupru, bismut sau platină. Se mai găsește și în alte țări ca Suedia, SUA, Australia sau Canada, dar țara noastră deține depozitele cu cea mai mare concentrație (30-70 g / tonă).

„Avem o concentrație excepțională de aur, argint, telur, deci telurururi de aur și argint cum nu se găsește niciunde în Europa și în foarte puține locuri din lume”, declara Gheorghe Popescu, profesor de geologie, în urmă cu câțiva ani.

 Ce caracteristici are telurul

Telurul este găsit adesea în combinație cu aur și procesul de separare este foarte dăunător mediului. Este găsit rar în stare pură și acest lucru îl face foarte scump. Conform site-ului www.dailymetalprice.com, în 2023, un singur kilogram de telur valorează sumele de 82$ sau 200-300$, dacă este în stare pură.

Are duritatea de 2,3, este foarte sfărâmicios, cu greutatea de 6,23. Forma amorfă, de pulbere neagră cu greutatea de 5,82, se caracterizează prin finețea particulelor. Vaporii de telur sunt galben-aurii și au molecula diatomică.

Cât este de toxic

Acest metal rar are o toxicitate relativ redusă, dar nu se recomandă expunerea îndelungată la el. Acidul teluric și cel teluros sunt slabi, dar se recomandă evitarea inhalării. A fost expus pentru prima dată în public, în stare pură de 99,9999%, în cadrul unui eveniment de la Muzeul National de Geologie, în septembrie 2021.

La ce se folosește telurul

Telurul este folosit ca înveliș pentru bombele atomice, obținerea aliajelor, cabluri de plumb, în industria energetică și cea aero-spațială. Mai este folosit și la vulcanizarea cauciucului, în industria ceramică și a sticlei, în arta fotografiei și ca adaos la motorină, având proprietatea de a accelera arderea în motoarele cu explozie.

Telurul mai este folosit și la aliaje metalice, fabricarea de panouri solare, semiconductori, colorarea sticlei și a plasticului sau ca material rezidual în industria minieră. Tetraclorura de telur este folosită pentru a da o patină produselor din argint.

Controversele telurului

În 2019, Comisia Europeană l-a notat ca „metal critic”, adică foarte valoros şi greu de obţinut, cu o creștere majoră în industria energetică, aero-spaţială, militară şi IT. Necesarul anual este de 500 de tone, dar estimările arată că cererea se poate dubla. În ultimii 15 ani, România a cedat cele mai importante resurse pe care le are unor companii canadiene.

Este vorba de Deva Gold şi Roşia Montană Gold Corporation, cu care au fost accesate zăcăminte bogate de telur. Singurele pe care țara noastră nu le-a concesionat sunt zăcămintele de la Baia de Arieș și Zlatna, dar pe care Guvernul le-a închis de la exploatare. Motivul oficial a fost faptul că afacerea devenise nerentabilă.

În ciuda faptului că minerii consideră că mineritul în Zlatna și Baia de Arieș putea continua, exploatarea a fost stopată în urma unor lucrări de milioane de euro. În tot acest timp, Suedia a deschis o mină de aur și telur încă din 2012.

Ce spune un specialist despre telur

Geologul prof. dr. Gheorghe Popescu de la Universitatea Bucureşti și-a exprimat părerea despre acest metal rar și extrem de prețios, în urmă cu 3 ani.

„Ca rezerve în lume, putem spune că suntem un pol al telurului. Celălalt este în China. Diferenţa este că ei au zăcământul la sute de metri sub pământ şi trebuie scos, pe când noi îl avem la suprafaţă, în toate zonele în care s-a extras aur, inclusiv Roşia Montană. Zăcămintele de telur le însoţesc pe cele de aur şi de argint.

Toate minele care au scos aur, la separare au aruncat telurul în halde, pentru că nu prezenta interes tehnologic la acea vreme, era un rebut. Acum este la îndemînă pentru exploatare, e la suprafaţă, nu trebuie să săpăm după el. Am depus studiul meu la Agenţia Naţională pentru Resurse Naturale în ideea de a demara exploatarea. Mi s-a spus că nu se poate deocamdată”, declara geologul prof. dr. Gheorghe Popescu de la Universitatea Bucureşti.